Tulburarea cu deficit de atenție/hiperactivitate (ADHD) afectează aproximativ 129 de milioane de copii la nivel global. ADHD poate sa fie prezent si la vârsta adultă.
În ultimele decenii, neurologii și profesioniștii din domeniul sănătății au avansat în studiul ADHD-ului și al tratamentului pentru acesta. Acum putem să explicăm și să abordăm cauzele care stau la baza ADHD și să oferim un tratament mai personalizat cu rezultate durabile. Tehnicile de antrenament cerebral și tratamentele care acordă atenție igienei somnului s-au dovedit eficiente pentru copiii și adulții cu ADHD și pot oferi o soluție pe termen mai lung. Acest lucru poate fi deosebit de benefic pentru pacienții care nu au găsit niciun beneficiu de la medicamentele pentru ADHD sau care doresc să evite efectele secundare.
ADHD este printre cele mai frecvente tulburări de neurodezvoltare în timpul copilăriei, conform Centrelor pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC). Copiii cu ADHD ar putea avea dificultăți de concentrare si atenție sau să își controleze comportamentele impulsive. Pentru părinte sau profesor, acest lucru poate părea că este neascultător și se comportă iresponsabil. Copilul poate prezenta si un comportament excesiv de activ și excitabil.
În timp ce ADHD este frecvent asociat și diagnosticat în timpul copilăriei, nu dispare neapărat la vârsta adultă. Unele studii sugerează că doar 10% dintre copiii cu ADHD rămân cu aceasta ca adulți, deși opiniile variază. Unii sunt diagnosticați doar ca adulți.
ADHD se caracterizează printr-un model continuu de neatenție și hiperactivitate-impulsivitate, care devine atât de sever, încât afectează funcționarea zilnică
Diagnosticarea ADHD-ului nu este întotdeauna ușoară, deoarece unele dintre comportamentele asociate cu această afecțiune sunt comportamente normale ale copilăriei. Este nevoie de mai mult de un singur test pentru a exclude alte afecțiuni cu simptome similare. În prezent, bărbații au șanse de trei ori mai mari de a fi diagnosticați cu ADHD, comparativ cu femeile.
Iată simptomele comune ale ADHD la copii și adulți:
• Distras
• Incapacitatea de a sta liniștit atunci când este nevoie
• Modificări ale dispoziției
• Comportamente haotice
• Probleme cu respectarea termenelor limită și promptitudinea
• Pierderea obiectelor esențiale precum portofele, cheile și telefoanele mobile
• Uitare
• Anxietate
• Dificultăți în a mentine relații
• Dificultate în găsirea unui loc de muncă
• Procrastinare
• Nelinişte
• Dificultatea de a adormi sau de a rămâne adormit
• Abuzul excesiv de droguri/alcool la vârsta adultă
Medicamentul este o componentă comună în tratamentul ADHD al copiilor cu vârsta de șase ani sau peste, combinat cu psihoterapie.
Scopul medicamentelor este de a ajuta copiii (și adulții) să-și gestioneze simptomele în timpul activităților de zi cu zi. Ajută la îmbunătățirea concentrării și la atingerea unui comportament interpersonal mai controlat.
Medicamentele pentru ADHD se împart în două categorii - stimulente cu acțiune rapidă și non-stimulente cu acțiune mai lentă, dar de lungă durată. Ca și alte medicamente, medicamentele pentru ADHD au efecte secundare. Pot provoca schimbări de dispoziție și poate duce la probleme de somn, iritabilitate crescută și dureri de cap.
Psihoterapia – cunoscută și sub denumirea de terapie prin vorbire – este o altă opțiune de tratament ADHD. Scopul este de a ajuta copilul să învețe sau să încurajeze comportamente pozitive, eliminând în același timp comportamentele perturbatoare. O abordare psihoterapeutică implică adesea membri apropiați ai familiei pentru a ajuta la recunoașterea comportamentelor și a le rezolva. Terapeuții vor evidenția mecanismele de coping și vor creea strategii care să răsplătească copilul pentru un comportament pozitiv.
Psihoterapia evită efectele secundare ale medicamentelor, dar poate necesita câteva luni sau ani pentru a obține un rezultat dorit sau durabil, care devine costisitor în timp.
Psihoterapia recomandată este terapia cognitiv-comportamentală. Această terapie îi ajută pe indivizi să creeze legătura dintre sentimentele, gândurile și acțiunile lor. La rândul său, acest lucru poate ajuta oamenii să înceapă să-și controleze unele dintre simptomele ADHD. În plus, copiii pot fi îndrumați către terapia comportamentală. Acest tip de terapie se concentrează pe a învăța cum să regleze comportamentul și emoțiile.
Neurofeedback promovează reglarea optimă a creierului prin încurajarea sau inhibarea activității specifice a creierului în timp real. Este o tehnică susținută de știință. Protocoalele clinicii Neuros, dovedite ca fiind benefice, îi ajută pe cei care doresc să obțină performanță maximă si să scape de simptomele ADHD-ului. Neurofeedback-ul „antrenează creierul” pentru a îmbunătăți performanța cognitivă a unui client sau pentru a ajuta la reglarea anumitor activități ale creierului. Clienții participă la sesiuni de cel puțin 2 ori pe săptămână, între 10 și 40 de sesiuni. După ce activitatea creierului învățată a fost consolidată, nu mai sunt necesare sesiuni suplimentare. Este ca si cum înveți să citești. Odată ce creierul a dobândit o nouă abilitate, nu o mai uită niciodată.
Creierul uman este adaptabil. În fiecare zi, învățăm în mod natural noi informații și creăm noi căi neuronale. Acest concept este cunoscut sub numele de neuroplasticitate. Neurofeedback-ul profită de capacitatea creierului tău și îl ajută să îl reeduce. Mai simplu spus, creierul tău este recompensat pentru că își schimbă activitatea pentru a urma un model mai adecvat. Cu ajutorul neurofeedback-ului, ne putem învăța creierul să se autoregleze și să depășească condițiile comportamentale precum ADHD.
Cauzele care stau la baza neatenției, hiperactivității sau dificultăților de somn pot varia de la o persoană la alta. Din acest motiv, creăm programe de tratament și terapie ADHD care iau în considerare activitatea personală a creierului. Acest lucru este important pentru tratarea ADHD la copii și adulți.